Cum a dat Lance Armstrong o țeapă de milioane dolari

Lance AmstrongE clar că singurul lucru pe care îi interesa pe sponsori nu era povestea lui Lance Armstrong, ci faptul că la rândul lor, câștigau bani. E și normal ca acum să ceară prejudicii – mai mulți bani pentru ei, nu?

Cel mai mișto mi se pare cum au luat țeapă toți trainerii motivaționali care îl susțineau, puneau clipuri și citate cu el și îl prezentau ca un adevărat model. Țeapă, bă!

În altă ordine de idei, asta mi se pare o știre cu adevărat șoc (aviz presei românești în goana după senzațional), ce schimbă cu adevărat fața sportului.

Citește tot articolul

Despre pescuit și răbdare

Cupa Bloggerilor la PescuitDe vreo două ori fusesem la pescuit și de ambele ori am ajuns acasă dezamăgit. Primul motiv e că nu prinsesem decât un pește, iar ăla l-am scăpat în apă. Al doilea motiv e că niciodată nu mi-am montat singur uneltele și nu am pus singur momeala.

Citește tot articolul

Nu ducem lipsă (II): Românii sunt boxeri… de pe margine

Spuneam într-un articol anterior că urmează să vorbesc despre un alt eveniment de care știe toată țara și a scos deștepții la suprafață. E vorba despre meciul lui Bute, care mi-a arătat că noi nu ne pricepem doar la fotbal și politică, ci absolut la orice sport vrem noi – bineînțeles, de pe margine.

Pentru început, țin să menționez că am văzut pe YouTube doar partea în care și-a luat-o Bute și am citit câteva declarații, în căutarea unei știri relevante despre ce s-a întâmplat în meci și cât a rezistat românul nostru până la K.O. Nu mă uit la box, nu mă pricep, nu știu cu cine a jucat Bute înainte, cât de buni adversari a avut șamd.

Cică românul nostru a jucat numai cu pancote și să ajungi la nivelul lui nu e cine știe ce șmecherie. Cea mai mare prostie ce a făcut-o a fost că a acceptat să joace cu un adversar bun, asta pentru că avea critici și a ținut să le demonstreze că el chiar e bun, nu doar în fața pancotelor.

Bă deștepților, dacă nu zicea Doroftei că Bute a avut doar adversari slabi înainte, îmi mai țineați voi teoria boxului? Dacă nu citeați ce scria în presă, știați voi ce înseamnă a sta în corzi, ce stil are Bute, cât de luptător de stradă e Froch și ce strategie trebuie abordată într-un meci din ăsta?

Cum de n-ați comentat niciunul după ce Bute câștiga? Cum de niciunul nu ați susținut că ăsta boxa doar cu pancote? Cum de nu îi criticați strategia sau cum de nu îi dădeați sfaturi și înainte?

Aseară am făcut greșeala să deschid televizorul și am ajuns pe Money Channel. Era Obreja, care cică e director/conducător la Federația Română de Box, vorbind despre viitorul lui Bute. Știți ce zicea Obreja? Prin ce trece un boxer de talia lui Bute după o înfrângere ca cea cu Froch e ceva ce noi nu putem înțelege, ține de metafizică! Bă, să-mi scuzați limbajul, dar voi chiar sunteți atât de proști?

Ce mănușa Domnului sunt cu teoriile astea? A pierdut și gata. Vedem ce urmează. Dansatorii greșesc pașii la campionate mondiale, fotbaliștii au zile proaste și dau autogoluri, antreprenorii cred în idei cretine și bifează noi eșecuri și absolut oricine are dificultăți de trecut! Ce metafizică, ce atâtea deșteptăciuni și comentarii?

Boxați fraților, boxați în continuare de pe margine!

Wingsuit flying – sau ce ne-am dorit dindotdeauna

Wingsuit flyingWingsuit flying reprezintă poate cel mai extrem sport și, totodată, cea mai naturală și apropiată metodă de a trăi visul copilăriei: zborul. Pentru a-l putea practica sunt nevoie de 200 de salturi cu parașuta la activ în termen de 18 luni (ar ieși, în medie, un salt la fiecare 2-3 zile). Trebuie câteva mii de euro și un antrenament zdravăn :)

Visul meu? Să văd lumea!

Acum vreo 6 ani nu ştiam ce înseamnă un vis şi nici nu aveam stabilit unul, dar îmi plăcea la nebunie să joc fotbal. Uitându-mă zilnic la meciuri, la faze şi scheme, la jucători şi echipe, dorinţa de a merge cât mai departe cu acest sport începea să prindă contur. Mulţi din jurul meu visau la fel. M-am rugat mult de părinţi să mă înscrie la un club, însă permisiunea de a face acest lucru a venit la o vârstă la care mulţi spun că e prea târziu. Din păcate, sănătatea nu mi-a permis să continui niciun sport de performanţă. A fost o lovitură grea, însă una peste care se putea trece. Acum chiar nu aş vrea să mă gândesc prea mult la acest lucru.

Alt drum încă nu mi-am ales. Nu îmi dau seama dacă o fi bine sau o fi rău. În schimb ştiu ce vreau să fac în viaţa asta! Îmi doresc din toată inima să văd lumea. Vreau să vizitez, să merg, să urc, să cobor, să călătoresc şi să admir toate frumuseţile oferite de această minunată natură. Să am aparatul în mână, să pozez şi peste ani să mă uit cu drag peste un album plin de amintiri.

lanikai4
credit foto + alte peisaje de invidiat

Nu m-am născut într-o familie cu bani şi n-am avut posibilitatea de a ieşi vreodată din România. Dar asta nu reprezintă pentru mine decât e o provocare şi nicidecum un regret. Astfel o să încep să fac o listă cu ce aş vrea să văd în draga noastră ţară, iar apoi, locuri splendide de după graniţă.

Acesta este visul copilăriei şi, de ce nu, al vieţii mele!