by

Valoarea unei melodii

Mai țineți minte eternele discuții începute acum doi ani legate de hip hop-ul autohton: comercial vs. underground? Ba că Puya l-a stricat și trebuie înjurat, ba că l-a reinventat și trebuie aplaudat. Comentariile inutile în loc de un simplu verdict sau o simplă categorisire (muzică bună/proastă, muzică care îți place/care nu) le regăsim și astăzi: prea mult auto-tune pe piesa asta, prea puține versuri pe cealaltă; ori e refrenul prea nașpa, ori sunt strofele prea lungi.

Mie treaba asta mi se pare foarte simplă. Se mai dă la radio în 2011 ce se asculta fără oprire acum un an, doi sau trei? În mare parte nu. Dacă dai un play la „Undeva-n Balkani”, „Hot” sau „Crank that”, „Bad Romance” (altele nu-mi vin în minte) ce ai să auzi? „Frate, e fumată, lasă-ne! Ia de aici: „Till The World Ends”, „E.T.”, „Only Girl” șamd”.

De cealaltă parte, melodiile bune merg indiferent de perioadă, vreme, timp, situație și ce mai vreți voi. Nu contează ce ticăit e la modă sau cine e azi în top. Forțat, mai mult de vreo 2-3 ani nu ai chef să asculți o melodie doar pentru că e cântată de greii dintr-un anumit gen sau că era în trend atunci :) Simplu!

Acum putem lăsa timpul să-și spună cuvântul și să ne vedem de ale noastre?

Lasă un comentariu

Comment